”Au fost vremuri când pe cingătoarea munților Carpați păstorii umblau în voie, priveghind ciopoarele de oi.
În cojoacele lor mițoase, stând neclintiți,
rezemați în bâte, păreau de departe stane de piatră, țesute din lână albă,
într-un brâu verde cu care se încingea această parte a pământului.
Cât vedeai cu ochii se întindeau spinări de
munți acoperiți de iarbă fragedă, ca mătasea.
Când se lăsa seara, păstorii întorceau obrazul spre
geana cerului și se închinau la lună... Când se iveau zorile, plecau frunțile
și se închinau la soare. În timpul zilei se închinau la buruieni, ca unele ce
tot de mâna Domnului ziceau că sunt făcute.” - Ioana Postelnicu –
”Plecarea Vlașinilor.”
Am pornit în căutarea drumeagurilor și potecilor bătute
de băcițe, baci și turmele obștii.., a vlașinilor... Am fost pe muntele lor
sfânt însemnat cu o cruce de lemn... pe Vf. Guga... Am pornit din satul Jina...
unde am observat că turmele au grijă de bacii lor cum și ei le
păzesc necontenit de toate primejdiile munților... adică fiind gospodari cu
responsabilitate au case frumos așezate.
E iarnă... Munții sunt acoperiți de
zăpadă...
“iarbă fragedă, ca mătasea” nu mai există, să
hrănească turmele de oi...
Și totuși, oierii din Jina și din Poiana Sibiului, oameni năzdrăvani, nu au plecat... sunt tot aici... înfruntând greutățile și capriciile iernii.
Pentru noi... drumul
care duce spre Guga, nu e greu, l-au bătătorit destul oile, înaintea noastră...
O pată de culoare, ca o semnalizare
de salvare pentru cei osteniți și flămânziți, fructele de păducel - Crataegus
monogyna sunt observate de la distanță și ne atrag privirea. Sunt
provizii pentru păsările și animalele care trebuie să supraviețuiască iernii.
Gustând și admirând boabele rubinii, nu știm că suntem păziți cu atenție...
Am
avut permisiunea paznicilor de azi ai muntelui... Baciul și haita lui... Doar
ei știu porțile secrete în sanctuarul munților...
Drumul până la poalele vârfului nu a fost foarte
solicitant chiar dacă a fost cu zăpadă... Dar vârful nu s-a lăsat la fel
de ușor cucerit... Însă a meritat...
Dacă cumva doriți să vizitați această parte
de lume... Ar fi utilă o documentare prealabila despre acești
"valahi" munteni și despre "crucea" lor.
