Cum începi când nu știi cum să începi? Cu primul pas aș fi tentat să spun.
Dar această abordare a devenit deja un clișeu.
”Începi pur și simplu” am fost sfătuit odată. Da, dar... ”nu e genul meu” mă gândeam... ”eu sunt învățat să mă complic”. ”...Și totuși, de ce nu aș învăța să fac lucrurile și altfel?” Adică să încep ”pur și simplu” și pe urmă le complic eu așa cum știu cel mai bine. ☺
Și pentru că deja am început (simplu... sau nu), am să continui așa cum îmi
place mie...
Ce înseamnă oare să nu știm cum să începem? Se spune că suntem în impas.
Dacă suntem în impas înseamnă că am rătăcit calea demult... Și de unde începem
când suntem rătăciți? Începem de unde suntem. Nu avem de unde altundeva să
începem.
Bun. Și unde suntem?
Păi de exemplu eu azi am alergat pentru o cauză. Rompetrol va transforma kilometrii alergați de mine în litri de combustibil și ii va dona fundației Hospice Casa Speranței și va planta un copac pentru fiecare alergător care se alătură cauzei.
Tot azi, iată că am început să-mi aștern rătăcirile ”gândurilor și drumurilor” mele pe această ”filă” electronică, virtuală, online sau cum s-o numi această ”conștiință” colectivă care este internetul.
Dar voi? Pe unde sunteți? De exemplu la capitolul sănătate? Dar la capitolul mișcare? Când spun sport eu mă gândesc la sportul de performanță și de aceea prefer să spun mișcare la sportul de întreținere și cel de agrement.
Oriunde ne-am afla, dacă vrem să o luăm pe o altă cale, mai bună, nu putem să începem decât de acolo de unde ne aflăm.
Acum că știm …
restul…
vine din interior...